România e sublimă...

Şi e desăvârşită şi are tot ce ne trebuie. Nu chiar una lângă alta, ca alţii, dar nici prea departe una de cealaltă. România e la locul potrivit. Nu şi în timpurile potrivite, din păcate, şi nici oamenii nu mai sunt ce au fost. Dumnezeu ştie de ce! În loc să-şi strângă mizeria pe care o lasă în urmă, pe iarbă, dau m...ie, râzând, pe Facebook, aiurea. Cu superioritate, băăăă! Am găsit mulţi "superiori" d-ăştia, nu sunt deloc ceea ce par! În rest, munţii ni se dăruiesc pasionali exact ca acum 20, 30, 100 de ani. Cred că şi frunzele lor cad în fix acelaşi loc. Marea e la fel de atrăgătoare şi de... nebună, indiferent de câţi îi murdăresc cu flegme frustrate nisipul şi apele! Se curăţă singură de noi, nu vă temeţi! Ca întreg Pământul, de altfel. Ca şi Giurgiu, cum ziceam de ziua lui, România nu are nicio vină! Ea e sublimă! Şi cuminte şi răbdătoare şi cu bun simţ. Te lasă să o iubeşti cât doreşti, fără să ceară aproape nimic în schimb. România e bogată, numai că unii dintre ai ei nu se mai satură! Şi tot ei au tupeul să arate cu degetul spre alţii în aceeaşi privinţă. Protestează împotriva altora, deşi nu fac absolut nimic ca să-i fie mai bine României. Nimic! Şi-apoi, se smiorcăie că de ce nu cheltuim bani mai mulţi cu afacerile lor? Pentru că sunteţi nesimţiţi! Pentru că, în unele staţiuni frecventate de străini, în România, puneţi preţuri la mâncare de nici New York n-ar îndrăzni. Pentru că, în unele restaurante, dacă nu vorbeşti în engleză, semn de bogăţie, deh!, nu te baga nimeni în seamă! Pentru că îţi cer unii 20 de lei pentru un polonic de ciorbă de fasole şi 73 de lei pentru 200 de grame de pomana porcului. Doar pentru că a plouat toată luna iulie şi n-au apucat să îşi scoată pârleala. Ce vreţi? Dar România e curată, să ştiţi, doar unii dintre ai ei sunt nesimţiţi! Pentru că România are şi mulţi oameni care ştiu cât de greu este să ajungi acolo, oriunde ai fi ajuns, şi nu se zgârcesc la omenie ori gust şi calitate şi bunătate! România e sublimă, dar îi lipsim cu desăvârşire! Păcat!

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Aţa, semnul, Oracolul şi generaţia „bătuţilor în cap”

Imagine
Un prieten mi-a amintit, zilele trecute, de faza cu aţa şi „destinul”. Nu, asta nu e despre nicio filosofie... pretenţioasă, ci, pur și simplu, e despre faza cu bucăţica de aţă pe care o găseai rătăcită pe tine. Pe care o luai şi o răsuceai pe deget, spuneai alfabetul şi litera la care se oprea aţa era cea cu care începea numele celui (sau celei) care-ţi este predestinat(ă). Şi culoarea era esenţială: alb- blond, negru- brunet. Eu găseam mai mult colorate şi îmi ieşea mai mereu x sau y sau z, dar n-am făcut precizarea, ca să nu stric momentul. Oricum, e evident că am răsucit aţele alea, toată adolescenţa, complet degeaba. Dar, Doamne, ce emoţii! Pornind de la asta, m-am tot gândit la cum căutam noi, atunci, în simplitatea noastră simpatică, tot felul de semne care să ne confirme faptul că, totuşi, nu suntem complet bătuţi în cap: la 15, 16, 17 ani cât aveam pe atunci. Bine, eram niţel, dar nu mai contează. Se pare că am evoluat... Fără un Google atotştiutor care să ne contrazică, d...
Citiți mai multe

Vine vara, bine-mi pare! Cum apare, cum dispare

Imagine
Noi, românii, tot aşteptăm vara de... când ne ştim. De prin septembrie, să fiu mai exactă. Dacă avem ghinion, începem să o aşteptăm chiar din prima zi de şcoală. Când e atât de frig în dimineaţa aia cu festivităţile, brusc, aşa, de zici că toţi copiii ăia sunt nişte fiinţe supranaturale care pot influenţa vremea şi, cu toată nefericirea lor, au invocat frigul. Să dea nămeţi de pe 15 septembrie, să închidă dracului ăştia şcolile odată! Bun. Şi-o aşteptăm, aşa, până prin mai, dacă avem noroc. 8 luni, fraţilor, opt luni! Sunt unii care, imediat după Revelion, fac postări d-alea orginale în care scriu: „AMR 6 luni până la vară”! Şi pun filmuleţe cu valurile mării, d-astea... La fel ca şi cei care, în toiul verii, numără zilele până la Crăciun. Da’ n-ai cum să te superi, că românu’ s-a născut poet glumeţ. În ianuarie, cu şuba pe tine-n apartament, faci planuri deja pentru vacanţa pe litoral(care vreţi voi), dai o tură prin Booking şi agăţi repede un apartament şmecher la malu’ mării, să n...
Citiți mai multe

Îmi plac grecii pentru că îşi iubesc ţara

Imagine
Îmi plac grecii pentru că îşi iubesc ţara. Şi asta se simte. Plus, pe cale de consecinţă, ştiu cum să evidenţieze fiecare locşor despre care ei cred că merită să fie vizitat. Îmi plac grecii pentru că, la greu, se unesc, nu se dezbină... Îmi plac grecii pentru că nu sunt nesimţiţi. Nu le merge bine nici lor, să ştiţi, dimpotrivă. Preţurile în magazine cresc continuu, miroase puternic a recesiune şi aici, dar ei n-au sărit calul cu tarifele la pachetele turistice şi nici la mâncarea de la taverne. Nu. În Pelion, de exemplu, unde suntem acum, anul trecut a fost un adevărat dezastru, vă amintiţi. Inundaţii ca-n filmele despre sfârşitul lumii, au murit oameni, au fost case şi maşini luate de viitură şi duse în mare. Cu toate astea, s-au mobilizat şi, dincolo de schimbările făcute de natură în aspectul plajelor, n-am simţit diferenţe şi-n ofertele lor. Pentru că grecii nu sunt nesimţiţi. Îmi plac grecii pentru că, indiferent cât de obosiţi sunt, continuă să îţi zâmbească, fraţilor. Pentr...
Citiți mai multe